Practici avansate de yoga
Lecţii principale
Autor: Yogani
Data primei publicări: 9 ianuarie 2004
Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul
arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi
practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)
Suntem acum gata să trecem la
practici de yoga foarte avansate. Traversăm graniţa către tehnici mult mai
agresive. De aceea este esenţial ca tu să fii stabil şi comfortabil cu rutina
de practici pe care le-ai adoptat până la acest moment. Dacă sari la practicile
foarte avansate fără să ai o bază solidă în meditaţie, pranayama şi celelalte
tehnici descrise în lecţiile anterioare, rezultatele nu vor fi cele dorite.
Asigură-te că intensitatea practicii tale este întotdeauna în acord cu nivelul şi
capacitatea ta individuală.
Mulţi yogini au nevoie să
petreacă ani de zile practicând tehnicile de bază (descrise în lecţiile
anterioare), până ajung în poziţia de a adopta practicile pe care le vom
descrie în continuare. Aceasta este
atitudinea corectă. Roma nu a fost construită într-o zi.
Când spunem „practici
agresive”, înţelegem practici de natură să stimuleze prana (energia) în
corp. Efectul lor este un nivel crescut
de conştienţă extatică pură, ceea ce duce la o accelerare a procesului de
purificare în sistemul nevos. Purificare intensă înseamnă că multe obstricţii
sau blocaje devin aparente, ceea ce poate duce la discomfort. Este necesar să ajustezi nivelul practicii,
astfel încât să menţii un echilibru între procesul de purificare şi capacitatea
de a-ţi continua viaţa normală de zi cu zi. Viteza procesului de purificare
trebuie ţinută sub control, în aşa fel încât să combini progresul maxim posibil
cu o viaţă cotidiană echilibrată. Măsura succesului este în felul în care te
simţi pe durata zilei. Am repetat acest lucru de multe ori şi continui să îl
repet. Este o realitate inevitabilă pentru toţi cei care progresează pe calea de
yoga. Putem să o numim „arta de a face curăţenie fără a provoca haos”.
Acestea fiind spuse, suntem
gata să trecem la descrierea noii practici.
Dacă te simţi energic şi cu
elan după ce ai practicat cu regularitate tehnicile descrise în lecţiile anterioare,
atunci eşti în poziţia de a explora tehnica următoare. O să-ţi placă. Sau poate
vei exclama: „Este scandalos!” Este posibil că vei avea ambele reacţii în
acelaşi timp!
Siddhasana se traduce ca
„postura yoghinului realizat” sau „scaunul celui perfect”. Poate îţi aminteşti
că în lecţia 33 am vorbit despre un fel nou de a şedea în meditaţie. Dacă simţi
că este necesar, întoarce-te şi reciteşte acea lecţie, pentru că acum vom face
un pas mai departe de la puctul descris acolo. Am indicat că este necesar să te
obişnuieşti să stai aşezat cu picioarele încrucişate în timpul meditaţiei, cu
degetele piciorului de desubt vârâte sub coapsa piciorului opus. Tălpile sunt
parţial orientate spre în sus. Este indicat să faci acest lucru şezând pe o
suprafaţă moale, de exemplu în pat, cu spatele sprijinit. Ceea ce descriem aici
se aplică poziţiei din timpul practicii de pranayama, ca şi a celei de meditaţie.
Acum vom aduce călcâiul din
interior sub perineu . Vom sta practic aşezaţi pe călcâi, cu faţa superioară a
labei piciorului odihnindu-se pe suprafaţa patului. Nu recomand să încerci
acest lucru pentru prima dată aşezat pe o suprafaţă tare.
Nu este necesar să-ţi laşi
toată greutatea pe călcâi. Dacă îţi sprijini spatele, aşa cum am recomandat,
vei fi în măsură să ajustezi presiunea plasată asupra perineului, lăsâdu-te puţin
pe spate. Nici prea ferm, nici prea superficial. Putem alterna călcâiul pe care
şedem, înlocuind un călcâi cu altul când piciorul de dedesubt oboseşte. Ca
orice practică, Siddhasana va trece printr-un stadiu „stângaci”, de neîndemânare,
în care postura ni se va părea ciudată. Nu lăsa acest lucru să te descurajeze.
Curând vei observa că această poziţie este stimulantă sexual, ceea ce va creşte
elementul de 'stângăcie'.
Piciorul al cărui călcâi nu vine în contact cu perineul poate fi ţinut tot îndoit, cu laba sub gamba piciorului opus, sau poate fi lăsat întins pe pat dacă această poziţie e mai confortabilă. Aceasta este forma simplificată a posturii siddhasana. Forma complete aduce al doilea picior deasupra primului, similar cu postura de lotus, cu spatele nerezemat, probababil undeva pe o suprafaţă pietroasă. Nu este necesar să mergem atât de departe pentru a obţine efectul dorit. Acest efect constă în stimularea continuă a energiei sexuale de la perineu în direcţie ascendentă. Acesta este scopul posturii şi este de aşteptat să provoace o senzaţie plăcută.
„Cum aş putea să meditez în
poziţia aceasta?” o să întrebi. Poţi. Probabil nu de la început, nu fără să fii
distras, dar cu siguranţă vei ajunge acolo după o perioadă de timp. Poate că la
început vei adopta siddhasana doar în timpul practicii de pranayama, nu şi în
timpul meditaţiei. Cu timpul însă, vei deveni cu totul confortabil în această
postură şi chiar vei ajunge să uiţi că eşti în ea în timpul şedinţei de yoga.
Vei ajunge acolo prin antrenament, dezvoltând gradat această deprindere.
Dificultatea vine din faptul
că siddhasana implică două feluri de antrenament simultan. Primul are de-a face
cu poziţia fizică şi cu antrenarea corpului să susţină această poziţie. Ştim cu toţii că acest antrenament fizic este perfect posibil. Dacă am reuşit
să ne obişnuim cu postura şezând cu picioarele încrucişate, vom fi cu
siguranţă capabili să perfectăm şi siddhasana. Dacă, pe de altă parte, nu ne-am
antrenat de loc să şedem cu picioarele încrucişate, siddhasana nu va fi
posibilă pentru noi la acest moment dat.
Dar există alte modalităţi de a obţine efectul dorit. Mai mult despre
aceasta spre sfârşitul lecţiei.
Al doilea tip de antrenament
are de-a face cu senzaţiile sexuale create de siddhasana. Ceea ce ne propunem
aici este să antrenăm energia sexuală să curgă în direcţie ascendentă,
deschizând canale enegetice până acum neexplorate.
Avem două motive să stăm
aşezaţi în siddhasana în timp ce practicăm celelalte tehnici învăţate:
1. Din moment ce petrecem o
perioadă de timp aşezaţi, avem o oportunitate să practicăm şi siddhasana
zilnic, fără a trebui să prelungim durata sesiunilor noastre de yoga.
2. Pranayama şi meditaţia
interacţionează cu efectele posturii siddhasana, sinegia dintre ele accentuând
masiv curgerea de prana şi conştienţa extatică pură în sistem. La acestea se adaugă mulabandha şi sambhavi.
Când integrăm toate aceste practici, procesul nostru de evoluţie spirituală
se accelerează masiv.
Imaginează-ţi energia
sexuală ca pe un cal sălbatic. Vrem să folosim acest cal pentru un scop util.
Cum? Urcându-ne pe el şi călărindu-l. La început calul va sări în toate părţile,
dar curând va pricepe cine are controlul şi va începe să se liniştească. Va
găsi un nou mod de a exista în contextul nou pe care l-am creat. Atunci calul
devine foarte util pentru scopul în care a fost antrenat. Acesta este exact modul
în care acţionează siddhasana, creând condiţiile necesare pentru ca energia
sexuală să fie folosită pentru beneficiul nostru spiritual. Ȋn yoga urmărim să cultivăm energia sexuală ce se ridică în noi pentru a o
folosi în procesul de transformare spirituală, adăugând ceva nou la funcţia sa
externă orientată spre reproducere. Urmărim ca sexualitatea să
susţină procesul intern de transformare spirituală. Am descris acest principiu şi
mai devreme, când am discutat kundalini şi mulabandha (Lecţia 55). În lecţia
de faţă facem un pas mai departe în aceeaşi direcţie. În secţiunea de tantra yoga vom continua să
adăugăm elemente noi, toate convergând în aceeaşi direcţie.
Pe măsură ce „calul
sălbatic” al energiei sexuale începe să se liniştească în siddhasana, experienţa
pranayamei şi a meditaţiei se vor schimba dramatic. Ceea ce înainte era energie
sexuală necontrolată, sărind în toate direcţiile, devine o curgere lină, în sus, a energiei extatice,
pe care o vom putea susţine indefinit în perfect comfort. Nu mai e vorba de
nici un cal sălbatic. Iar când ne ridicăm de la locul de meditaţie ca să ne continuăm viaţa noastră de zi cu zi,
această energie va continua să curgă, chiar dacă nu stăm aşezaţi în siddhasana.
Biologia noastră spirituală va evolua. Va deveni normal să fim permanent umpluţi
de lumină divină. Vom deveni auto-suficienţi în multe aspecte ale vieţii.
Trebuinţele noastre fundamentale fiind satisfacute de fântâna extatică din
interior, vom fi atunci în poziţia de a oferi mai mult celor din jur.
Aşadar siddhasana este o
practică foarte importantă. Nu e uşor de perfectat, dar merită cu prisosinţă
efortul.
În cât timp se poate îmblânzi „calul sălbatic”? Depinde de practicant. Este
un proces treptat pentru cei mai mulţi. Prima săptămână sau două când începem
vor fi turbulente. Într-o
lună lucrurile se vor linişti puţin. În trei luni, practica va deveni
confortabilă. Între şase luni şi un an, siddhasana va deveni parte din
programul normal. Ani mai târziu, vom fi scăldaţi în extaz tot timpul, dar fără să luăm
acest extaz ca pe un drept de la sine înţeles. Va fi posibil să stăm în siddhasana
oricând, fără să fim distraşi de efectele posturii, doar bucurându-ne de
fericirea extatică. Aşa arată viaţa celui trezit spiritual.
Efectele tuturor practicilor
pe care le-am discutat în aceste lecţii vor fi amplificate masiv prin
siddhasana. Vom urca din treapă în treaptă, la infinit. Călătoria nu se încheie, întotdeuna va fi un
alt stadiu spre care vom progresa. Un yogin adevărat nu se opreşte nicidată,
indiferent cât de extatice devin experienţele prin care trece.
De-a lungul perioadei în care
învăţăm siddhasana, ne vom ţine de practica zilnică a meditaţiei şi pranayamei,
la fel ca şi înainte. Vom trata senzaţiile provocate de siddhasana aşa cum
tratăm toate celelalte gânduri şi emoţii care apar în timpul practicii, adică
favorizăm lejer mantra în meditaţie şi urmărim lejer suflul în sus şi în jos pe
coloană în timpul pranayamei. Şi
continuăm cu mulabandha şi sambhavi, ca şi înainte. Siddhasana va contribui imens la deschiderea nervului
spinal şi la dezvoltarea conductivităţii extatice.
Cei care – din variate
motive – nu pot sta aşezaţi în poziţia cu picioarele încrucişate, vor putea
beneficia de efectele posturii siddhasana folosind un obiect care să înlocuiască
presiunea călcâiului la perineu. Acesta poate fi o mingiuţă de cauciuc, o perniţă
bine îndesată, o pereche de şosete sau orice alt obiect care poate creea un
efect similar. Este în regulă dacă adopţi acestă alternativă.
Dacă stimularea devine prea
puternică şi nu poţi medita sau practica celalte tehnici cu un grad rezonabil
de comfort, este important să reduci ultima practica adăugată, în acest caz
siddhasana. Acest principiu este aplicabil tuturor tehnicilor avansate de
yoga. Pentru a evita să deviem cu totul
de pe traiectorie, este necesar să facem o retragere tactică atunci când ne dăm
seama că am exagerat intensitatea sau viteza practicii noastre. Nu încercăm să
fim eroici şi nu continuăm să suferim experienţele dificile ale purificării. Este
mai bine să ne întoarcem la un nivel de practică unde suntem comfortabili, unde
găsim o platformă stabilă pentru a ne relaxa o vreme. De la acel nivel putem oricând
să facem o nouă tentativă de progres.
Gurul este în
tine.
Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:
·
Pentru
o discuţie detaliată privind siddhasana, consultă cartea AYP Asane, mudre şi
bandhas (AYP Asanas, Mudras, and Bandhas) şi AYP Plus.
No comments:
Post a Comment