Practici avansate de yoga
Lecţii principale
Autor: Yogani
Data primei
publicări: 5 ianuarie 2004
Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul
arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi
practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)
Întrebare: Sunt nou în acest
grup. De-a lungul timpului, am avut multe simptome legate de trezirea lui
kundalini, inclusiv (dar nu numai) senzaţii de arsură în diferite locuri din
corp. Ȋnainte să încep să
meditez regulat (un tip de meditaţie similară cu meditaţia profundă, dar
dintr-o altă sursă) acum un an şi jumătate, simţeam o durere în zona celui
de-al treilea ochi. Ȋn
plus, am adăugat nişte tehnici dintr-o altă tradiţie. Acum am o senzaţie
aproape continuă de arsură în zona celui de-al treilea ochi. Uneori mă simt
îndemnat să mă concentrez să ridic energia şi să o mişc în mod sistematic prin
corp. Am o senzaţie aproape continuă de arsură la baza şirei spinării, însă
acum, dacă îi dau drumul energiei, am emoţii „devastatoare” de disperare,
izolare şi gol. Și
totuşi simt nevoia să continuu şi să rafinez acestă practică. Aş aprecia orice
sugestii, idei, feedback.
Răspuns: Ai
dreptate să procedezi cu grijă, adaptând practica ta la experienţele pe care le
ai. Cel mai important lucru este să găseşti o platformă stabilă pentru practica
zilnică, pentru a echilibra energiile interioare. Odată ce faci acest lucru,
poţi facilita expansiunea lui kundalini într-un mod mai comfortabil şi mai
plăcut, în timp ce continui să-ţi intensifici practica. Identificarea unei pratforme stabile poate
implica şi alte acţiuni în afara celor din practica regulată de meditaţie.
Mai întâi, dacă
nu faci aceasta deja, îţi sugerez să adaugi cinci sau zece minute de respiraţie
spinală pranayama înainte de meditaţie. Vezi dacă aceasta aduce ceva echilibru.
Ȋncearcă să găseşti un
nivel stabil la care practică de pranayama şi meditaţie este comfortabilă. Nu
adăuga mulabandha sau sambhavi deocamdată. Ai grijă să te odihneşti suficient
când termini meditaţia. Ȋţi
sugerez să opreşti pentru moment celelalte practici pe care le faci, deoarece
ele pot să exacerbeze energia kundalini. Dacă practici bhakti (devotament)
intens, trăind emoţii puternice, îţi sugerez să temperezi şi această practică.
Aceasta înseamnă să simplifici programul pentru moment pentru a stabili un
nivel de practică spirituală echilibrat şi eficient. Bhakti e grozav până ne
lovim de un zid. Apoi poate să fie problematică. Cu siguranţă poate fi o
încercare pentru fiecare dintre noi.
Dacă tot nu observi
nici o echilibru după ce faci toate acestea, ar fi bine să scurtezi timpul de
meditaţie pentru o vreme, continuând cu respiraţia spinală la acelaşi nivel, cu
excepţia cazului în care respiraţia spinală adaugă instabilitate. Nu ar trebui
să facă aşa ceva, dar totul este posibil. Caută să găseşti o rutină de
pranayama şi meditaţie care îţi permite să treci cu uşurinţă la activităţile de
zi cu zi şi care produce mai puţine simptome. Pornind de la acest nivel stabil,
poţi apoi să adaugi treptat alte tehnici la practica ta.
Dacă toate aceste
sfaturi par să-ţi limitezi prea mult practică, poate că o să hotărăşti să
continui ceea ce faci acum în ciuda unor obstacole dificile. Fără îndoială că o
maşină de curse va merge fără să ţină seama de obstacole şi fără îndoială că tu
vrei să continui pe calea pe care ţi-ai ales-o. Totuşi, e o idee bună să
verifici că roţile sunt îndreptate înainte înainte să apeşi pedala de viteză
până la podea. Odată ce ai făcut aceasta, poţi să accelerezi şi mai mult, iar
călătoria ta va fi mai rapidă, în mai mare siguranţă şi mult mai plăcută.
Vom revedea acum
unele dintre principiile implicate în ridicarea lui kundalini şi dezechilibrele
care pot să apară în acest proces. Ȋn contextul acesta, vom prezenta măsurile
care pot fi luate pentru a preveni sau trata aceste probleme.
Mitologia
metaforică legată de kundalini descrie uniunea dintre Shakti (un nume pentru
kundalini în mişcare) şi Shiva (pura conştienţă extatică). Aşa cum ştim, Shakti
porneşte din regiunea de la baza coloanei vertebrale, din depozitul uriaş de
prana de acolo (energie sexuală). Ȋn mitologie, Shiva este localizat la vârful
capului. Se spune că atunci când Shakti se trezeşte, merge în sus prin toate
chakrele, până atinge vârful capului, unde se uneşte cu Shiva care o aşteaptă
acolo. Ca şi cum el doar stă acolo, fără să facă nimic. Fac dragoste şi nectar
(amrita) se revarsă în jos, iluminând pe cel care practică. Foarte romantic, nu
e aşa? Ȋn special pentru Shiva, care stă acolo fără să facă nimic, în timp ce
Shakti se luptă să se ridice (prin sistemul nervos) ca să îl găsescă pe el.
Ȋn timp ce toate
aceste sunt grozave în teorie, acest scenariu nu se potriveşte cu realitatea.
Din punct de vedere practic, cel mai adesea acestă abordare este problematică
pentru că presupune că Shakti face toată treaba şi îl găseşte pe Shiva
aşteptând-o la coroana capului. Cu siguranţă, dacă are ocazia, ea va încerca să
facă aceasta şi va distruge tot ce îi stă în cale în sistemul nervos. Aceasta
este sursa simptomelor extreme de kundalini. Lucrurile pot deveni atât de
incomfortabile încât practicile spirituale nu pot fi continuate, fiind urmate
de o perioadă lungă de ardere internă continuă.
Soluţia este să
îl facem pe Shiva să se mişte şi să facă şi el ceva. El trebuie să se dea jos
de pe tron şi să meargă cu Shakti oriunde se duce ea în corp, ceea ce înseamnă
de fapt că trebuie să meargă peste tot din momentul în care Shakti e trezită şi
se ridică. Chiar dacă unirea lor îi va duce eventual undeva „acolo sus”, Shiva
şi Shakti trebuie întâi să fie împreună peste tot în corp. Dacă acest lucru
este făcut mai întâi, ceva nebunie tot poate să apară, dar va fi nebunia unirii
extatice a lui Shiva cu Shakti care se petrece în fiecare celulă şi nerv din
corp, în loc de haosul arzător provocat de energia lui Shakti care merge
singură şi arde tot ce întâlneşte în cale, peste tot în corpul tău. Pe scurt,
ce preferi: agonie sau extaz?
Acesta este
motivul pentru care primul lucru care se recomandă este respiraţia spinală. Ea
activează direct energiile masculine şi feminine şi le combină într-un mod
echilibrat. Respiraţia ascendentă o aduce pe Shakti la Shiva, iar cea
descendentă îl aduce pe Shiva la Shakti. Relaţia este echilibrată. Apoi, uniţi,
pot merge împreună la fiecare nerv şi celulă din corp. Prin această abordare,
mult mai multă energie poate fi pusă în mişcare, cu mult mai puţin stres pentru
întregul sistem. Astfel, apare posibilitatea unei practici spirituale mult mai intense decât în abordarea concentrată
numai asupra lui Shakti. Și cu mult mai multă bucurie extatică.
Trebuie să
menţionăm că mantra AIEM se ocupă şi ea de echilibrarea energiilor masculine şi
feminine, aşa cum am discutat în lecţia 59, „Unele caracteristici ale mantrei”.
Restul
practicilor noastre avansate au de asemenea o natură duală. Am introdus
mulabandha la rădăcină şi sambhavi la cel de-al treilea ochi. Ȋn viitor vom
continua această abordare în care introducem practici noi în perechi de
complementare. Ȋn echilibru. Trezirea conductivităţii extatice în nervul spinal
este o manifestare a acestui echilibru, a unirii extatice a lui Shiva şi a lui Shakti
în sushumna.
Ce este de făcut
însă la coroana capului? Am lăsat acest lucru în afara discuţiei de până acum
în mod intenţionat. Coroana e numită sahasrar – „lotusul cu o mie de petale”.
Ne vom ocupa de el mai încolo. Va trebui să avem de-a face şi cu el. Dar a ne
ocupa de coroană prematur poate să conducă la „emoţiile devastatoare” pe care
le-ai menţionat. Mai întâi vrem să curăţam zona de la al treilea ochi la
rădăcină şi să iniţiem şi să stabilim complet conductivitatea extatică. Apoi,
coroană intră în joc în mod firesc. Are propria sa legătură cu sushumna. Dacă
mergem acolo prea devreme şi încercăm să facem un scurt circuit, vom plăti un
preţ scump. Cea mai sigură cale spre coroană se face printr-o sushumna care a
fost bine purificată în prealabil. A merge întâi la coroană şi a purifica mai
târziu sushumna este formula pentru experienţe neplăcute – o mulţime de
simptome intense de kundalini pot să apară. Chiar şi în cea uşoară trezire a
lui kundalini vor fi nişte simptome. Poate va fi nişte mâncărime şi/sau căldură
la extremităţile nervului spinal, aşa cum ai descris tu – în zona celui de-al
treilea ochi şi la rădăcină. Dacă continui cu respiraţia spinală şi meditaţia,
aceste simptome ar trebui să nu se agraveze. Dacă totuşi o fac, scade durata şi
intensitatea practicii aşa cum am recomandat şi încearcă unele din remediile
care urmează. Multe alte simptome pot să apară: uşoare senzaţii de arsură în
diferite zone, contracţii musculare brusce ale corpului, mişcări brusce ale aerului
din plămâni în timpul practici, sunete ca un bâzâit sau ţiuit în cap sau în
alte părţi ale corpului, senzaţii de insecte mergând pe piele sau senzaţii ca şi
cum am fi pişcaţi de insecte, senzaţii curioase în picioare – pot fi plăcute şi
iritante în acelaşi timp (mersul pe jos zilnic uşurează aceste simptome),
acelaşi tip de senzaţii în mâini, piele de găină, fiori prin corp, uneori
tremurături, înţepături fierbinţi, uşoare dureri de cap sau alte senzaţii
neobişnuite. Toate aceste lucruri dispar cu timpul. Chiar dacă unele simptome
persistă, au tendinţa să fie umbrite de experienţă purei conştinţe beatifice şi
a extazului divin care emană din interior. Aceastea sunt genul de simptome care
apar într-o trezire normală a lui kundalini. Toate aceste simptome sunt
rezultatul blocajelor ce sunt îndepărtate pentru a deschide calea spre o viaţă
nouă în nesfârşit extaz.
Dacă simptome
devin extreme şi nu le putem reduce prin pranayama şi meditaţie, chiar dacă
scurtăm durata practicii, va trebui să luăm alte măsuri. Aceste lucuri pot fi
considerate şi de oricine vrea să prevină problemele legate de kundalini în
practica spirituală.
Trei factori
influenţează modul în care kundalini se mişcă în noi: constituţia fizică, modul
de viaţă şi practicile spirituale. Aceşti factori determină tendinţa energie
kundalini să fie echilibrată sau dezechilibrată.
Să considerăm
constituţia fizică cu care suntem născuţi. Fiecare dintre noi are anumite
tendinţe care determină felul în care energia (prana) circulă în corp. Aceste
aspecte sunt prezentate în detaliu în sistemul indian de medicină numit Ayurveda, care se ocupă de
echilibrarea energiilor în corp. Ayurveda identifică trei aspecte ale oricărei
constituţii şi noi putem să avem prea mult sau să nu avem destul din fiecare
din ele:- Vata – Suntem din fire flexibili sau suntem tot timpul în mişcare?
- Pitta – Suntem din fire concentraţi sau intenşi şi mânioşi?
- Kapha – Suntem din fire constanţi sau blocaţi de inerţie?
Al doilea factor care afectează felul în
care kundalini se mişca în corp este stilul nostru de viaţă. Facem prea multe
practici spirituale şi nu avem destulă activitate în viaţa de zi cu zi?
Munceşti prea mult sau nu destul? Te înconjori cu destui oameni care susţin şi
încurajează interesele tale spirituale? Lucruri de acest gen sunt importante.
Dacă ai simptome intense sau chiar numai minore de kundalini, activităţile care
„împământenesc” pot fi de ajutor. Lungi plimbări zilnice pe jos cu o minte
relaxată sunt unele dintre cele mai bune terapii pentru a uşura energiile
crescute de kundalini. Tai Chi, practicat zilnic, de asemenea împământeneşte.
Asanele de yoga (posturi), despre care vom vorbi un pic mai încolo în lecţiile
acestea, pot fi de ajutor. Exerciţiile fizice sunt în general bune pentru a
împământeni energiile. O dietă mai consistentă în perioadele cu simptome
intense de kundalini poate împământeni energia. Activităţile de împământenire
nu elimină activitatea lui kundalini. Mai curând, ele aduc energia lui Shiva
pentru a ajuta să integrăm energia lui kundalini în sistemul nostru nervos.
Este bine să facem aceste activităţi pe lângă practica de respiraţie spinală,
meditaţie şi alte practici avansate de yoga.
Al treilea factor care influenţează felul
în care se mişcă kundalini în noi este reprezentat de practicile noastre
spirituale. Deja am discutat pe larg despre acest aspect, dar putem totdeauna
să spunem mai mult.
Ideea este să consideri viaţa ta din toate
aceste perspective şi să determini care este cauza probabilă a dezechilibrului,
pentru ca apoi să te ocupi de ea. Am început printr-o abordare la un nivel
înalt pentru a balansa energiile masculine şi feminine în practicile pe
pranayama şi meditaţie. Acolo este locul unde vrem să realizăm echilibrul
înainte de toate, chiar în mijlocul practicilor noastre. Dacă reuşim aceast
lucru, putem proceda apoi mai departe, adăugând noi practici şi crescând
continuu trăirile de pură conştienţă beatifică şi extaz divin. Dacă ceva în
constituţia noastră sau în stilul nostru de viaţă produce dezechilibre, în
acest caz va trebui să ne ocupăm de acest lucru. Odată ce facem aceasta, putem
proceda mai departe cu practicile noastre într-un ritm crescut, fără discomfort
inutil.
Cei care nu au simptome de kundalini sunt
sfătuiţi să continue cu practicile, urmând îndrumările date, adaptându-le la
capacitatea şi nivelul lor personal. Consideră această lecţie în caz că ai
nevoie de ea. Poate totul va merge uşor şi vei aluneca uşor, plin de fericire, fără
nici un obstacol, în iluminare. Ar fi minunat. Dacă cumva apar nişte simptome
de kundalini din când în când, nu vei fi surprins acum că ai citit această
lecţie. Acestă lecţie îţi oferă o modalitate de a trece în revistă ceea ce se
întâmplă şi a considera ce schimbări poţi să faci, dacă acest lucru este
necesar.
Gurul este în
tine.
Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:
·
Pentru o discuţie privind simptomele de kundalini
şi remediile lor, consultaţi cartea AYP Asane, Mudras şi Bandhas (AYP Asanas,Mudras, and Bandhas), cartea AYP Dieta, Shatkarmas şi Amaroli (AYP Diet, Shatkarmas,and Amaroli) şi AYP Plus.
No comments:
Post a Comment